Povești de dragoste scrise de Dumnezeu.

Povestea noastră a inceput banal, ar spune unii, însă noi știm că Dumnezeu a scris cu dragoste fiecare frază din ea. Îmi place mult locul în care ne-am văzut prima oară. O biserică mică, veche, unde s-au adunat mai mulți tineri din județul Arad pentru a se închina împreună lui Dumnezeu. Acolo a fost rugat să dea un îndemn la rugăciune și G., cel pe are atunci nici nu gândeam că Dumnezeu il va pregăti pentru a-mi fi soț. Mi-a plăcut de la început pasiunea cu care vorbea și simplitatea lui. Un om „normal” in standardele pe care mi le stabilisem eu, nimic deosebit. Abia mai tarziu am văzut ce frumos a știut Dumnezeu să modeleze caracterul lui, și ce bărbat special făcuse din el. După programul din acea seară, s-a întins o masă (la fel de simplă) pentru noi toți, și am putut interacționa mai mult. Nu știam că G. și cu mine aveam mai multe cunoștințe comune, așadar ne-am „intersectat” la un moment dat și atunci am facut cunoștință. Câteva cuvinte, un zâmbet…un inceput atât de stangaci. 

Au urmat mai multe întâlniri tot în cadrul adunărilor noastre la biserică, pentru că eu deja intrasem în al doilea an de facultate și veneam destul de rar acasă. Așadar, au urmat mai multe discuții, de data aceasta mai lungi, în care ne-am împrietenit, după are am facut și schimb de numere. Eram atât de stângace în relația noastră de prietenie și nu știam de multe ori cum să mă comport, fiind prima mea relație de acest gen cu un băiat. Au urmat 4 luni în care ne-am văzut foarte rar și ne era destul de greu să ne cunoaștem doar prin intermediul telefonului și scurtelor mele vizite acasă, însă Dumnezeu ne-a condus fiecare pas înspre celălalt. După această perioadă, deja devenise clar pentru mine că G. are intenții serioase. Aveam deseori discuții despre familie, concepte importante din viață, păreri despre anumite subiecte mai deosebite, și îmi plăcea atât de mult faptul că era atat de sincer cu mine. Începusem să cerem în mod special Domnului un răspuns cu privire la căsătorie. A urmat o perioadă de luptă spirituală pentru amândoi, pentru că ne confruntam cu tot felul de gânduri și eu încă nu primisem un „răspuns” foarte clar. Țin minte că într-o seară, pe când eram singură în camera de la cămin, m-am rugat Domnului să îl scoată din viața mea pe G. dacă nu este voia Lui ca noi să fim împreună. Mi-a fost atât de greu, pentru că deja inima mea se alipise într-un fel de el. Nu peste mult timp, Dumnezeu mi-a răspuns printr-un vis care mi-a fost atât de clar și eram convinsă că era din partea Lui, deoarece pe parcurs vedeam în G. răspunsul meu la rugăciuni. Dumnezeu vorbea conștiinței mele, în modul în care nu mă puteam îndoi. Simțeam așa o ușurare, o așa bucurie că nu suntem singuri pe acest drum!

Sosiseră sărbătorile de iarnă și, fiind în vacanță, am avut mai mult timp în familie. Am profitat de acest fapt și, în seara de 2 ianuarie 2017 am stat pentru prima dată de vorbă cu tatăl meu despre ceea ce ce întâmpla în viața mea (pentru că mama mea era în acel moment destul de bolnavă și mersese mai devreme la somn…oricum, mie îmi luase destul de mult până mi-am luat inima în dinți.). Precizez că eu eram de conceptul că nu voi veni înaintea părinților mei decât cu o relație serioasă, însă nu știam că imi va fi atât de greu să le povestesc aceste amănunte atât de sensibile pentru mine, fiind și prima mea ocazie când făceam asta. Îi mulțumesc Domnului pentru fiecare cuvânt pe care mi l-a spus tatăl meu în acea seară, pentru răbdarea și simpatia cu care mă asculta. În dimineața de 3 ianuarie mama deja era toată un zâmbet, începuse să imi ceară detalii despre el. Eh, și fiind mezina familiei trebuia să mă aștept la o serie de tachinări din partea fraților mai mari
.
Mă simțeam într-un fel bine pentru faptul că ai mei știau acum, aveam și un sentiment de siguranță. După cum era de așteptat, a urmat și vizita lui G. și a părinților lui la noi, în care am discutat foarte multe aspecte legate de viitorul nostru. Am stabilit că, dacă Domnul aduce la „bun sfârșit” toată acestă perioadă, ne vom căsători după ce eu voi termina facultatea, însă ne-am simțit încurajați de faptul că părinții noștri ne vor susține în rugăciuni. Fiind o perioadă destul de lungă și văzându-ne destul de rar (eu petrecând câteva luni la câțiva frați în Germania), a fost nevoie de multe rugăciuni ca Dumnezeu să ne pregătească pentru viața de familie. Îi mulțumesc acum pentru toată această distanță pe care El a folosit-o pentru a ne prelucra.

La un an distanță, pe 3 ianuarie 2018 am fost cerută în căsătorie de iubitul meu G. și „acel DA” pe care i l-am răspuns atunci a luminat fața mea în acea zi. Știam că va urma și această cerere, însă nu știam că voi fi umplută de atatea sentimente frumoase în momentul în care el a îngenuncheat. Nu după mult timp, am făcut și logodna. Mulțumesc Domnului pentru păstorul meu, care ne-a îndrumat atât de frumos.
Așadar, a urmat anunțarea bisericilor din care noi făceam parte că „dragii noștri tineri au fost logodiți și cu ajutorul Domnului vor avea nunta in 9 septembrie 2018”. 🙂
Era așa frumos sentimentul că eram promiși unul altuia și am fost binecuvântați să avem lângă noi oameni care să ne ajute și să ne îndemne, însă au fost și foarte multe piedici. Multumim Domnului că a vegheat asupra noastră și a păzit pașii noștri.

Ziua de 9 septembrie a fost de departe cea mai frumoasă zi din viața noastră. În acea dimineață, imediat după ce m-am trezit am stat și m-am gândit „Bun, deci am ajuns ziua…”. Mă simțeam copleșită de emoție și bucurie pe care nu am mai simțit-o niciodată.
Mulțumesc lui Dumnezeu care a facut-o o zi călduroasă, plină de bucurie. Am avut alături oameni care au trăit bucuria împreună cu noi, și toți cei care ne-au fost alături în acea zi au fost o mare binecuvântare. Se spune că mirii sunt de obicei atât de stresați și nu reușesc să trăiască fiecare lucru care se petrece la nunta lor, însă noi ne-am bucurat de o așa liniște și pace și putem spune tare EBEN-EZER, până aici, Dumnezeu ne-a ajutat!

De la nunta noastră au trecut aproape cinci luni, și am învățat că dragostea se manifestă în atatea moduri, de multe ori așa simple! O pătură întinsă în timp ce dorm, vizitele pe care ni le facem unul altuia la serviciu, trezitul de la 4 dimineața pentru a-i pregăti pachetul pentru acea zi, grija ca cel de lângă mine să aibă pantofii curați, și mă bucur că în mesajele noastre actuale nu se regăsește doar celebra listă de cumpărături! 


Evident, întâmpinăm și greutăți, și în căsnicia noastră nu sunt numai flori, însă știm că Dumnezeu ne-a ales mai întâi și tot El o să ne poarte de grijă.
Cu drag, 
Tabita Iurcea
P.S. Dacă și tu ai o poveste scrisă de Dumnezeu, nu ezita să mi-o trimiți. Multe fete vor fi încurajate de povestea ta! 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s